mirceaprodan.com

politica, film, muzica

  • Home
  • About
  • Contact
  • Books
    • Cum sa programezi in Python (python romana)
    • Imbroglio (Elegie pentru roluri mici)
    • Calatorie in lumea lui Marx
  • Mircea’s Online Radio

"duke2007" scrie si comenteaza (in general politica) de peste doua decenii.

Lansarea “rachetei” Ponta!

May 1, 2012 By duke2007 Leave a Comment

Parca m-am intors in timp cu patruzeci de ani la lansarea navei spatiale Apollo 11 in vara lui ’69, asa prezinta cei de la Realitatea TV orele ramase pana la anuntarea componentei guvernului Ponta! Din peisaj mai lipseste Andrei Bacalu! Si ora aleasa de Ponta chiar e caraghioasa: 9.10! De ce nu noua sau noua si jumatate?! He!He!He! Asta chiar se crede (deja?!!) naveta spatiala!

Se face atata tam-tam pentru nimic caci Ponta nu e racheta si nici Romania NASA. Cel putin asa prevad.

Daca nu vor fi schimbari majore la justitie, daca dosarele lui Nastase si Bradisteanu spre exemplu vor merge mai departe, atunci Ponta poate chiar e hotarat sa faca treaba. Dar ma indoiesc profund ca se va intampla asa si nu invers!

L-am auzit pe profesorul Daniel Barbu ca prima masura ar fi aceea a maririi pensiilor si apoi a ridicarii salariului minim pe economie la “cel putin 830 de lei”! Ce vorbesti bai fata de Giovanni Papini in mizerie? Pai dai banii astia de la ma-ta de acasa sau cum?! In nicio tara capitalista adevarata din lume nu exista “salariul minim” pe economie!!

Masurile populiste nu tin de cald, sau ori tine pana in iunie, pe 10, cand e deja cald de la natura.

Adevaratele masuri sunt cele care ar trebui sa ajute sereleurile si micile intreprinderi sa iasa la liman dupa dezastrul facut de Emil Boc si compania lui de cercopiteci politici! Sa scada CAS-ul, sa reduca impozitele pe care firmele le platesc catre un buget din ce in ce mai sarac, sa dea afara bugetari puturosi care taie frunza la caini, intr-un cuvant sa faca capitalism adevarat!

Ceea ce pana acuma a fost in Romania s-a numit coktail-capitalism si nu economie adevarata de piata! Rezultatul? Agentia Fitch ameninta cu o noua retrogradare a tarii…

Filed Under: Politica

Bunul simt nu-i un simt…

May 1, 2012 By duke2007 1 Comment

…ca dac-ar fi, l-ar avea toata lumea…spunea cu talc un profesor din anii ’80 de-ai nevesti-mii…

Vecinul meu de la parter Marcel e un taranoi coclit caruia si acuma ii canta greierii in calcaie.

Pana deunazi avea cateva mii de lei datorie la intretinere. Cum pana atunci era semet ca un gugustiuc sterp ca de, e printre primii sositi in bloc si s-a autopropus “sef de scara” (asta da functie, nu?!!!), de cand cu datoria nu prea mai scotea capul din pamant.

Nevasta-sa si mai toparlanca! O mahalagioaica aparent tacuta dar care, daca ai nesansa sa-i intri in gura te face rahat!

Dar bag seama ca Marcel si consoarta lui au dat de “vreo vana” vorba lui socru-meu, asa ca de o luna de zile tot fute blocul cu bormasini, ciocanituri, bocaneli, usi si parchet schimbate si tot tacamul.

Cei care locuiesc la bloc presupun ca stiu cum e.

S-a dus de mult pulii de suflet – cam dupa Revolutie – orarul acela inscriptionat pe geamul de la intrare cu “program de liniste: 13-17”. Asta a fost odata, cand oamenii se mai respectau cat de cat unii pe altii.

Acuma la putere intre blocuri si mai ales in blocuri, e bormasina, maneaua si neamurile proaste!

Prietenul meu Tili presupun ca e fericit cu afacerea lui prin care vinde bormasini, adica scule de pus nervii la fiert caci vad ca unealta asta nenorocita a devenit sport national!

Marcel n-a lasat-o mai moale nici in sambata Pastelui. A gasit el ceva de facut taman pe la ora trei dupa amiaza cand omul se odihneste ca sa poata merge seara la slujba de Inviere.

De atunci, la rastimpuri, bormasina lui blestemata ne fute cu pula-ndoita la orele cele mai dulci, fie sambata fie duminica!

Pe acest Marcel jur ca l-as spanzura de coaie si l-as sodomiza cu un burghiu urias, asa pe la ora siestei ca sa tina minte peste ani.

Indivizii acestia primitivi, coborati direct de pe ulita catunului din care pan-atunci nu iesisera niciodata si aflati la prima generatie de incaltati sunt cei mai periculosi din punct de vedere comportamental dintre bipezi. Nu s-au descaltat bine de opinci dar nici nu s-au incaltat in pantofi Romarta.

Ei sunt un melanj periculos de nesimtire, grobianism si proasta crestere. Bogdaporoste ca nu se apuca sa ii traga s-un gratar in dosul blocului!

Marcel si toti acesti toparlani imbracati in “straie noi” nu inteleg ca oricat ai incerca nu poti sa transformi un lindic de apartamentel de 50 de metri patrati in “Palatul Jean Mihail”! Daca dai sa le explici asta, tartacuta lor croita cu bormasina si piacamerul nu intelege.

Si Marcel si altii asemenea lui – extrem de numerosi din pacate, sunt un pericol public ce atenteaza din ce in ce mai des la orele noastre din ce in ce mai putine de liniste…

Filed Under: Oameni,Fapte,Intamplari Tagged With: bloc, bormasina, comportament, oras, taran

Dobrita sau mirarea perpetua

April 30, 2012 By duke2007 Leave a Comment

Am revenit la Dobrita dupa mai bine de o jumatate de an.

Am parcurs salba de sate asezate unul langa celalalt, locuri (inca) masiv populate, al caror nume in majoritatea lor au terminatia “…esti”.

E sfarsit de aprilie si am crezut dimineata ca lumea leneveste in continuare dupa sfarsitul de saptamana prelungit iacata de guvern cu inca doua zile in cinstea lui “1 Mai muncitoresc”. Reminiscenta asta socialista o fi valabila pentru angajatii statului nu si pentru cei ce-si castiga singuri existenta…

Soselele in schimb au fost pline de autovehicule de transportat marfa, de oameni care fiecare parea ca se deplaseaza cu un rost si nu la un gratar si-o bere.

Ce sa mai vorbesc de tarani care – in Gorj cel putin – munceau campurile cu spor. Ici – colo ciobani tineri pasteau cornute, mai putine, ori mai multe, pierdute printre pomii treziti la viata ai vreunei livezi.

Cand iesi din Stroiesti spre soseaua ce leaga Targu Jiu de Baia de Fier, ti se deschide deodata in fata o bolta de arbori uriasi precum o catedrala verde, care-si coboara umbra maiestuoasa asupra drumului plin de gropi altadata dar carpite cat de cat astazi.

Dobrita ramane satul acela de la poalele muntilor, unde oamenii vorbesc un soi de olteneasca mangaiata de un imperceptibil aproape accent ardelenesc, in care linistea serii si mai cu seama a noptii poarta o solemnitate magistrala intepata la rastimpuri de trilul privighetoarei, unde peste zi pitpalaci, mierle, vrabii si alte pasareturi interpreteaza o melodie pe cat de nestiuta pentru mine, pe atat de plina de viata.

Dobrita a prins iarasi radacini dupa o iarna rea, cand omatul acoperea ulitele pana la stresini iar oamenii stateau varati in casa langa sobele hulpave, hranite din greu cu lemn de esenta tare.

M-am regasit cu teiul urias asezat la locul lui, veghind cu o naturalete semeata livada si zarea pana hat, departe, in buza muntelui, dar cu vlastarii de prin jur ceva mai desi si mai alungiti, parul ancestral curatat exemplar de o mana harnica, nucii – pietre de hotar cu vecinul de la miaza noapte – itindu-si capul spre soare.

Dobrita primavara e pentru suflet ca un fel de incarcator nevazut al unor acumulatori doar banuiti ce se epuizeaza rapid in colbul orasului, in valtoarea lui neostoita, in zgomotul calp al masinilor conduse de soferi imprudenti si mai presus de toate, in nelinistea existentiala a zilei de maine.

Satul gorjean are harul divin de a-ti oferi un alt fel de scurgere a timpului: molcom, incet, precum o miere daruita de zei pe care incerci s-o muti dintr-un vas intr-altul.

Dobrita e ea insasi o clepsidra care inghite timpul alcatuit de asta data nu din firele de nisip al desertului ci din dezvoltarea an de an a vegetatiei dimprejur la care, ori de cate ori te intorci, asisti cu o mirare perpetua…

Filed Under: Oameni,Fapte,Intamplari Tagged With: Dobrita, gorj, sat

Victor Ponta si orizontul asteptarilor romanilor

April 28, 2012 By duke2007 Leave a Comment

Guvernul securistului Ungureanu s-a prabusit dupa doar 78 de zile de la decolare.

Un alt pilot a fost chemat sa conduca un Executiv care, cu toate ca e atins de un provizorat extrem, are in fata cateva provocari uriase. Printre ele veniturile cetatenilor, exploatarea atat de controversata a resurselor naturale si mai ales increderea populatiei.

Raman la opinia ca cea mai buna solutie ar fi alegerile anticipate fixate in miezul verii.

Astfel, USL ar capata legitimitatea si puterea cu care sa arate drumul corect (daca vrea si daca poate desigur!) al Romaniei.

PDL-ul a cazut de la putere nu pentru ca ne-a saracit cumplit ci pentru ca a adus gangsterismul la nivel de politica de stat. Ultimul exemplu este cel al directorului APIA Caras-Severin. Dar cel mai mult in aceasta prabusire de foarte putini regretata a contat aroganta iesite din comun!

Cineva imi spunea sa nu ma bucur prea tare, caci nu s-a intamplat altceva decat inlocuirea unor jigodii cu alte jigodii. Pana la un punct afirmatia e corecta cu precizarea ca jigodii mai mari ca in PDL si pana la urma PDL-ul luat in ansamblul sau nu au existat, nu exista si vor mai exista niciodata! O spune un om care la un moment dat s-a aflat printre crocodilii (imensi) de acolo…

Suspecta ramane graba cu care Traian Basescu l-a nominalizat pe Victor Ponta pentru functia de premier.

Exista doua posibilitati pentru care cred ca s-a intamplat asta: prima ar fi ca presedintele – liderul de facto al PDL, a aruncat conducerea unei tari total saracite si jumulite fara scrupule adversarilor pe care si-i doreste cat mai repde cu gatul frant.

A doua, ca pur si simplu ii e frica. Traian Basescu are doar o singura alternativa, cel putin pana la alegerile generale: sa stea potolit si sa nu ofere prilejul de a fi suspendat. Vi se pare ca e genul de “copil ascultator”? Mie nu! Dupa cate s-a vazut pana acuma, ii va fi foarte greu sa faca asta dar pana la urma, frica pazeste pepenii…

Cei care ies in castig (cel putin de moment) din toata aceasta poveste fara sfarsit a instabilitatii politice romanesti sunt fara indoiala pesedeii. Ce-i drept, e vorba de un succes cu doua taisuri. Prin functia de premier pe care si-a adjudecat-o, PSD are o vizibilitate mult mai ridicata ca cea a partenerilor de coalitie.

Chiar daca guvernul va fi facut la paritate cu liberalii, premierul e pesedist si asta are repercusiuni directe asupra perceptiei publice (pozitive sau negative, croite dupa comportamentul ulterior…).

Daca Victor Ponta se va descurca onorabil in cele cateva luni pe care le are la dispozitie, daca oamenii ce-i vor inlocui pe snapanii nenorociti din teritoriu vor fi cat de cat mai buni ca hoarda pedelista de incompetenti, atunci are sanse mari sa conduca tara in viitor.

Daca nu , nu.

Pe de alta parte, perdantii din aceasta “ecuatie diferentiala” deloc usoara, sunt liberalii si cel mai mare dintre ei, Crin Antonescu. Dupa cum pot distinge de pe acuma, el a intrat intr-un con de umbra pe care sub nicio forma nu si-l doreste.

Domnul Antonescu are tot interesul ca Traian Basescu sa calce pe bec si sa ofere un prilej cat de mic de a fi suspendat si apoi cu siguranta demis prin referendum de catre popor. Cu cat alegerile prezidentiale ar fi mai apropiate cu atat mai bine pentru el. Altfel, exista marea posibilitate ca PSD-ul umflat de guvernare sa-si doreasca propriul candidat la presedintie iar Crin Antonescu sa ramana cu buza umflata. Caci asa cum am aratat intr-un articol precedent, Crin Antonescu isi topeste saptamana de saptamana prin tampeniile pe care le face la nivel de conducere a partidului, procentele de aur pe care le-a atins in toamna lui 2009 la alegerile prezidentiale.

In fine, prin desemnare lui Victor Ponta ca premier, USL-ul a pus mana pe un lucru foarte important: organizarea alegerilor.

Pedeleii erau siguri ca ei vor fi cei care le vor organiza adica vor putea sa fure, sa masluiasca voturile dupa bunul plac (asa cum s-a intamplat la alegerile prezidentiale din 2009). Uite ca roata s-a intors peste noapte, iar prefectii pedelei in frunte cu ministrul lor de Interne Berca – ce pe semne isi blesteama zilele ca a fugit de la liberali cu vreun an in urma 🙂 sunt deja amintire.

In politica sa nu spui niciodata “niciodata”!

Observ cu satisfactie ca PDL-ul se destrama incet dar sigur.

Zic unii ca ar fi o drama si o nenorocire pentru democratia romaneasca daca jigodiile supreme ar disparea de pe scena polticia. Nicio paguba si nicio lacrima pentru lepre ci doar ani grei de puscarie!

Nenorocitii care ne-au condus intr-un mod halucinant pentru secolul XXI, care au facut din cutumele Cosa Nostra politica de stat, ce au stapanit tara cu amenintari, incatusari, rapt, lacomie si frica sunt pe cale de disparitie. Ei trebuiesc aruncati in iunie si mai ales noiembrie 2012 la lada de gunoi a istoriei.

Victor Ponta are in fata o mare provocare, cea mai mare din viata lui de pana acuma si de ce nu, din viitor.

Daca va reusi sa redreseze cat de cat guvernarea unei tari debusolate, daca va reusi sa ridice moralul unei populatii lipsite totalmente de speranta, daca va reusi sa micsoreze rata sinuciderilor puse la cale de lipsa orizontului personal, atunci va lua apa de la gura extremismului, partidelor antisistem ce se pregatesc sa faca legea in viitorul Parlament.

Victor Ponta, bucuresteanul cu origini gorjenesti are in maini propriul lui viitor politic, dar mai ales viitorul cetateanului de rand care asteapta o adevarata si mai ales rapida schimbare.

Si pentru asta are la dispozitie doar o jumatate de an ceea ce chiar si in politica romaneasca extrem de volatila reprezinta foarte putin!

Filed Under: Politica Tagged With: Basescu, guvern, parbusirea pdl, Politica, victor ponta

O capodopera anuntata: Diablo III

April 26, 2012 By duke2007 Leave a Comment

Blizzard Enterteinment e in lumea jocurilor pe calculator un fel de Gabriel Garcia Marquez in literatura contemporana, adica simply, the best.

Profesionistii de la Blizzard sunt creatorii faimosului World of Warcraft si a nu mai putin celebrului Diablo, un RPG exceptional, pe care-l joc de aproape cinsprezece ani.

La sfarsitul saptamanii trecute, compania americana a oferit publicului (spre incercare gratuita…) o varianta a extrem de asteptatului “volum” trei al jocului Diablo.

Fragmentul s-a putut juca doar zece sau douasprezece niveluri, pentru ca impatimitii sa-si faca o parere, sa raporteze defecte si eventual, sa devina dependenti instantaneu.

Normal, atunci cand am fost anuntat de nepotul meu (care fara exagerare, stie tot in domeniul Internetului) de aceasta posibilitate, mi-am facut cont Blizzard si am dat drumul “la treaba”.

Asa cum ma asteptam, jocul este o capodopera.

Pe semne ca multi dintre dumneavoastra nu sunteti familiarizati cu jocurile video dar Diablo III este o opera de arta din mai multe puncte de vedere: interfata, muzica, povestea etc. Toate luate laolalta iti induc o placere fabuloasa de a juca.

Este ca intr-o simfonie: instrumentul separat suna bizar dar in ansamblu cu celelalte duce la esaloane superioare ale minunatelor experiente interioare.

Atunci cand m-am pornit sa indeplinesc quest-urile, nu mi-am dat seama cand s-a facut cinci dimineata. Vor fi multe nopti pierdute cu siguranta pe seama acestui joc fabulos…

Ce am putut observa din cele cateva niveluri pe care Blizzard le-a permis a fi jucate, e ca revin personaje din Diablo I (King Leoric), ca de aceasta data exista in locul vechiului orasel Tristram distrus de fortele raului, New Tristram, ca localnicii sunt mai numerosi, indeplinesc mai multe sarcini si poarta dialoguri frumos creionate cu personajul intruchipat de tine.

Si eroii sunt schimbati. Eu spre exemplu care am fost un mare fan al Paladin-ului in Diablo II, de aceasta data nu l-am mai regasit. Am jucat cu un barbar “varstnic” cu miscari usor greoaie dar la fel de spectaculos ca si cel din partile anterioare.

Un alt aspect diferit este cel al distribuirii punctelor atunci cand faci un level-up. Daca in Diablo I sau II ti le acordai singur acolo unde credeai de cuvinta dar tinand cont de skill-urile principale ale personajului ales, in partea a treia ele sunt automat puse de joc.

Un lucru care nu mi-a placut este ca potiunile de viata nu mai pot fi sorbite una dupa alta cu rapiditate asa cum se intampla in versiunile anterioare ci necesita un timp de asteptare de cateva secunde bune. Asta duce – atunci cand esti napadit de monstri, la o singura sansa de salvare si anume fuga – daca mai poti 🙂

A disparut si mana, potiunea de un albastru intens care iti dadea concentrare si puteri magice sporite, inlocuita acuma de “furry” ce creste odata cu “infurierea” pe adversari si care-ti permite sa apelezi la diverse arme magice extrem de puternice.

Ceea ce insa nu mi-a placut aproape deloc este ca Diablo III nu mai poate fi jucat separat de Internet.

Nu mai poti pierde noptile daca nu ai conexiune de net ca sa omori monstri, sa gasesti, sa vinzi sau sa cumperi item-uri, sa lupti cu adversari fiorosi si mai ales sa surclasezi fortele cele mai intunecate ale raului. Aceasta, mie personal, nu mi se pare in regula..

Jocul este anuntat sa intre pe piata pe data de 15 mai. A fost o asteptare de zece ani si mai bine. Dar din cate se pare, ea merita cu prisosinta chiar daca pretul pentru Romania e unul piperat: 250 de lei…

Citeste si Bit

Filed Under: IT Tagged With: blizzard enterteinment, diablo3, rpg

  • « Previous Page
  • 1
  • …
  • 115
  • 116
  • 117
  • 118
  • 119
  • …
  • 247
  • Next Page »

Aboneaza-te la Newsletter

Marionet Radio – muzica, stiri, comentarii

USA

Conținut promovat

Categories

Conținut promovat

Conținut promovat

Facebook

OpenERP – Nimic mai usor!

Support independent publishing: Buy this book on Lulu.

Cum sa programezi in Python

Support independent publishing: Buy this book on Lulu.

Copyright © 2009, Mircea Prodan