In lumea filmului american s-a produs un cutremur, unul de magnitudine maxima.
Nu pentru ca vreo casa de film a dat lovitura vietii, ci din cauza unor gangsteri cibernetici.
Serverele companie Sony Pictures, detinatoarea celebrei case de productie Columbia Pictures au fost sparte la modul grosolan.
Au fost furate si date publicitatii scenariile a cinci filme de buget mare, proiecte de viitor, zeci de mii de CNP-uri ale fostilor sau actualilor angajati si colaboratori, adrese, date si informatii, emailuri etc.
Au fost facute publice discutii, barfe, zvonuri – unele deloc political correctness – dintre mai marii companiei, intr-un cuvant vorbim de un cataclism cu grave repercusiuni financiare. Unii vorbesc de pagube care trec usor de un milliard de dolari.
Compania Sony Pictures taman se pregatea sa lanseze (chiar in ziua de Craciun) un film mult asteptat, o comedie amara, in fapt o critica acerba la adresa dictatorului nord-coreean Kim Jong Un.
Este vorba despre filmul “The Interview” ce ii are in distributie pe Seth Roegen (care e si coscenarist) si pe James Franko.
Filmul a fost terminat, lumea astepta sa iasa pe piata, numai ca data fiind hackereala, producatorii au dat bir cu fugitii!
Toate semnalele arata ca frauda s-a produs din Coreea de Nord, al carei lider n-a gustat deloc gluma baietilor veseli de la Hollywood in care era ridiculizat. Cu alte cuvinte, celor de la Sony Pictures, de frica, “le-a murit la intrare”!
Ce inseamna asta? Ca elefantul american s-a speriat atat de tare de soricelul nord-coreean incat s-a pisat pe el de frica!
Din cate am citit pe portalurile americane de mare impact, oamenii sunt dezgustati. Sute, daca nu mii de comentarii arata revolta in fata unei astfel de miscari stupide, un pas inapoi de maxima lasitate.
Vedete de la Hollywood sunt de asemenea revoltate de gestul Sony Pictures. George Clooney – pe care din cate stiu, il bate gandul unei cariere politice, spunea chiar ca au ajuns nord-coreenii sa dicteze americanilor ce sa vada sau sa nu vada pe micile ori marile ecrane! Nu ai cum sa nu fi de acord cu el.
Filmul a produs deranj pare-se si la Casa Alba care n-a gasit altceva mai bun de facut decat sa intinda o mana regimului comunist de la Havana…
Ce demonstreaza toate acestea? Vorbim de o slabiciune de neacceptat in fata unor criminali, a unor regimuri monstruoase care si-au calcat in picioare zeci de ani propriile popoare.
Pentru americani e nevoie urgent de o administratie republicana, una care nu e deloc dispusa compromisurilor inimaginabile nu cu multa vreme in urma cu hienele politice ale omenirii.
Scandalul urias de la una dintre marile companii de film americane e un semn clar de slabiciune, de dezertare de la liberalismul absolut cu care eram obisnuiti si care a facut Statele Unite mari, asa cum le stim de o suta si mai bine de ani, de autocenzura inutila exact atunci cand nu este deloc nevoie de ea.
Pe de alta parte, s-ar putea ca taman scandalul iscat in jurul “The Interview” sa declanseze – daca deja nu a facut-o – o curiozitate enorma in randul nu doar a cinefililor.
Va urma cu siguranta un potop de descarcari de pe Internet, pentru ca mai devreme ori mai tarziu o copie “va scapa” catre public, ce-i drept, fara un aport in buzunarele producatorilor. Este si aceasta o forma de reclama, un PR nedorit dar cat se poate de eficace.
Leave a Reply