Stolojan punguitul

Am vorbit recent cu o persoana care calatoreste cu o anume frecventa la Bruxelles.

De multe ori i s-a intamplat sa zboare alaturi de europarlamentari romani.

Cel mai adesea l-a zarit pe Teodor Stolojan. Am inteles ca drumul de la aeroport pana in miezul metropolei belgiene e destul de lung.

Dupa doua, trei ceasuri de zbor, ca oricare, pe semne ca vrei sa ajungi cat mai repede acasa. Asa ca cel mai la indemana ar fi un taxi care insa nu-i de colea. Cunostinta mea nu serveste.

Paradoxal e ca nici Teodor Stolojan.

Stiu ca un europarlamentar castiga cam 7000 de euro pe luna ca doar de aia se cheama euro – parlamentar, nu? :))

Imi amintesc ca Stolojan a fost angajat al Bancii Mondiale, a fost premier al Romaniei, a fost businessman. Deci e bogat. Putred de bogat…

Si totusi se deplaseaza cu autobuzul ce leaga aeroportul Bruxelles de centrul urbei. Demnitarul prefera sa se inghesuie cu randasii la “de-a-n picioarelea” decat sa bage mana mai adanc in buzunar.

Pentru un asemenea gest, tin sa-l felicit!

Se cunoaste ca e contabil. Astia, in general, urmati de medici, au arici la buzunar, chiar si atunci cand e vorba de propriul lor confort (cand e pe banii lor bineinteles; cand e pe al altora, e alta poveste…).

Teodor Stolojan o fi zgarcit dar e un exemplu de admirat.

Stie ca banul se face greu si nu are nicio dorinta bag seama, sa-l dea pe nimicuri precum taxiuri prin capitala Europei.

Daca macar jumatate dintre oamenii planetei ar fi stolojani, criza din 2008 era o adiere de toamna, nu un crivat in toata regula si pe deasupra interminabil. Din pacate n-a fost asa.

Unii romani cu care am discutat se minuneaza de zgarcenia stolojenista. Cred ca se minuneaza gresit de data asta.

In concedii romanii obisnuiesc sa fie snobi – de nu chiar grobieni – si sa sparga miile de euro ca pe semintele de dovleac. Dovada sta articolul asta.

Stolojan e un exemplu. De cum ar fi trebuit sa procedam si noi pe vremea in care cica “traiam bine” adica atunci, in perioada “creditelor pe buletin”. Trebuia sa dam foc la buletine! N-am facut-o si acuma asteptam portareii la usa!

Morala? Omul care merge cu autobuzul, departe ajunge. Atat de departe, ca face legi in Parlamentul European!