Prin 2005 s-a deschis cam vis a vis de blocul nostru pe locul unui vechi service auto, o carciuma.

Dupa putin timp, noii proprietari au excavat si o piscina in curtea generoasa a restaurantului.

Am aflat ca lacasul acesta de desfrau apartinea ginerelui dubiosului afacerist craiovean Dinel Staicu.

Ne-am dat seama curand ca linistea strazii noastre nu foarte aglomerate la vremea aceea se cam terminase. Din pacate, temerile s-au adeverit in scurt timp.

Cum era vara, au inceput sa apara tot felul de indivizi cu cefe late si cu pripoane de aur la gat, aflati – cum altfel? – la volanul unor masini de zeci ori poate sute de mii de euro.

Piscina functiona, gradina de vara la fel, dezmatul derbedeilor cu bani si a pitipoancelor orasului era total.

In unele seri daca te intorceai cu masina acasa ceva mai tarziu, riscai sa nu mai gasesti loc de parcare. Derbedeii isi trageau limuzinele germane pe oriunde apucau, blocand circulatia pietonilor sau chiar a altor autovehicule.

Carciuma aceasta a pus nervii pe bigudiuri sutelor de cetateni ce avusesera nesansa sa locuiasca peste strada de ea sau la o distanta apreciabila.

Muzica rasuna din boxe (multumesc lui Dumnezeu ca totusi nu erau manele), golanii isi faceau aparitia in jurul orelor opt sau noua seara si se puneau pe petrecut sau pe scaldat in piscina din mijlocul ograzii.
Petrecerile lor ad-hoc continuau nestingherite pana cand se lumina de ziua iar noi ne trezeam (vorba vine..) ca sa mergem la munca.

La un moment dat l-am abordat pe patronul localului dar acesta, un zdrahon ca la vreo treizeci de ani, mi-a intos arogant spatele.

Pur si simplu cand venea seara ma apuca groaza.

Ma rugam la Dumnezeu sa ploua caci doar ea oprea dezmatul sonor dar si vizual ce se desfasura grotesc seara de seara la carciuma care prin numele ei manjea o istorie veche de 2500 de ani.

Carciuma derbedeilor violenti si a curvelor de pripas ce-ti fac o felatie pentru doua pachete de tigari se chema (se cheama..) “Roma”(!!).

Intr-una din nopti nu am mai rezistat si nervos la culme am chemat politia.

Intr-un tarziu si-a facut aparitia un politist suparat pentru ca fusese deranjat, care in loc sa ma intrebe ce problema am, m-a legitimat ca la carte de parca as fi fost infractor!

I-am explicat despre ce e vorba si politistul a plecat. Il simteam dupa figura ca nu va face nimic.

In alta seara, nu mult dupa aceea, am chemat din nou asa numitele “forte de ordine publica”.

Crezusem pana atunci ca politistii platiti din impozitele contribuabililor onesti chiar asta fac: asigura ordinea publica atunci cand este necesar. Dar eram, sunt in continuare, un naiv.

Poate asta se intampla in tari civilizate, in Europa, in Statele Unite, unde policeman-ul chiar e luat in serios de catre derbedei sau infractori. Nu era si nu este cazul la noi, o tara europeana, dar aflata la mana interlopilor pusi in cardasie cu fortele de politie.

Politistul care a sunat la usa mea a fost de aceasta data ceva mai civilizat si nu m-a mai considerat pe mine, cel ce facusem sesizarea, ca fiind potentialul raufacator.

Dupa cateva fraze in care i-am explicat ce se intampla, l-am bagat in casa in linistea deplina a noptii si l-am invitat sa asculte chiraiturile curvelor bete ce-si faceau baie in piscina, a jigodiilor care scrasneau rotile in fata carciumii, a violului sonor la care eram supusi seara de seara.

Omul a ascultat docil si cu mult mai umil ca la venire mi-a zis: “Stiti dom’ Prodan, nu avem ce le face…Sunt pe proprietate privata (??!!) si daca intram peste ei, o sa ne dea afara…”.

Am ramas perplex.

Adica, intelegeam de la nevolnicul politist roman, ca daca esti la tine in casa si iti vine naravul sa bagi 200 de decibeli in boxele combinei muzicale cam pe la trei dimineata, nimeni nu are ce-ti face pana nu-ti trece damblaua! Ca de, esti pe proprietate privata!!

Iar ca lucrurile sa fie si mai clare, “omul legii” a continuat: “Stiti ce va sfatuiesc?! Sa mergeti la tatal patronului – cum ar veni, cuscrul lui Dinel Staicu – si sa-l rugati(!!) sa vorbeasca cu fiu-sau! Nea (nu mai retin cum il chema pe imbecil) e un om tare de treaba si sigur o sa va ajute…” !!!!!!!!!

Cum vine asta neica?! Adica Politia Romana (vai de mama ei…) nici macar nu are curajul sa atentioneze niste nenorociti carora putin le pasa de muritorii de rand, ba mai mult, te indruma sa-ti pui pile ca sa-ti rezolvi problemele de ordine publica?!!!!

Toate sesizarile mele – ce-i drept verbale – au ramas fara ecou.

Poate ca daca, cine stie?, intr-una din nopti ajuns cu nervii incordati la maximum as fi avut o arma, coboram in strada, mergeam la carciuma si faceam un macel precum criminalul de la Perla.

De multe ori am simtit asta, marturisesc cu mana pe inima. Dar nu aveam pistol, nici nu consumasem alcool si nici nu luasem medicamente antidepresive precum ucigasul de la coafor.

Ce vreau sa spun este ca trebuie sa te fereasca Dumnezeu de conflicte, ca doar el te poate apara, pentru ca Politia Romana prin reprezentantii ei este egala cu zero!

Sesizarile pe care femeia ucisa le-a facut politistilor bucuresteni fara ca acestora sa le pese, reprezinta o dovada uriasa ca aceasta institutie trebuie sa-si recapete respectul si de ce nu, teama cetatenilor pe care le-a avut odinioara.

Si cum se poate intampla asta? Prin depolitizare, prin curatarea totala a infectiei din institutie – adica prin eliminarea fara intarziere a politistilor capuse fara habar de sistem -, prin angajarea unor oameni destoinici, scoliti in munca de politie si nu a unor lepre sustinute de politruci infami gen Falca, Igas si alte jigodii.

Altfel, mai devreme ori mai tarziu, Romania va deveni un spatiu de neguvernat, precum Sudan, Somalia sau o alta tara aflata dincolo de marginea civilizatiei.

Uneori am sentimentul ca deja suntem prin preajma sau mai rau, am trecut deja granita…