Vinerea trecuta tot Internetul parca luase foc de fericire. Vestea ca – la limita – Curtea Suprema de Justitie a SUA a hotarat ca pe tot teritoriul tarii homosexualii sa se poata casatorii intre ei fara nicio opreliste a colorat reteaua mondiala de computere in culorile curcubeului.
Se bucurau americanii in strada de ziceai ca au ajuns pe Marte. Pana si Casa Alba s-a imbracat in culori de sarbatoare de ziceai ca presedintele Obama abia asteapta sa-si uneasca destinul cu Emanuel Rahm, amicul lui si fost sef al personalului!
Nu trecusera prea multe ceasuri de la hotararea “istorica” a Curtii Supreme si dintr-o data au aparut fanaticii care cereau rescrierea trecutului mai rau ca-n “1984”.
Popularul agregator de stiri Yahoo! a pus la loc de cinste o insailare de imagini in care-i acuza de homofobie pe cativa fosti inalti functionari de stat din trecutul mai indepartat (Edgar Hoover) sau mai apropiat (George Bush).
Mai mult, un comentator imbecil isi punea intrebarea daca nu cumva, in “lumina” celor dezvaluite despre Hoover numele cladirii FBI-ului – ce poarta numele legendarului politist federal – n-ar trebui schimbat!
Dintr-o data, anormalul a capatat proportii monstruoase, a coplesit normalul, astfel incat nu am cum sa nu ma intreb cum privesc cetatenii americani heterosexuali aceasta stare de fapt.
Prin intermediul acestei dezgustor-periculoase entitati numite corectitudine politica, toleranta a fost transformata intr-un concept cu putere devastatoare, asa incat homosexualii, persoanele cu handicap, americanii de culoare, musulmanii – care constituie oricat de multi ar fi totusi o minoritate, au devenit dictatori intr-o lume ce majoritar nu si-o trage in cur.
Dictatura majoritatii s-a transformat incet dar sigur in dictatura minoritatii. Lumea nu este in stare sa pastreze un echilibru pentru ca se pare, nu suntem construiti genetic pentru a fi astfel.
Daca pana acuma patru – cinci decenii homosexualitatea era tratata cu parnaie, s-a cazut in extrema cealalalta: in numele unui echilibru prost inteles minoritatea dicteaza legile, se bucura de privilegii uneori enorme care trimit majoritatea in derizoriu.
Colac peste pupaza, pentru ca masa sa fie completa, apar tot felul de cretini popularizati din greu pe site-uri foarte vizualizate ce pun la indoiala insesi preceptele pe care parintii fondatori ai SUA si-au cladit foarte prospera natiune: credinta in Dumnezeu.
Citeam nu demult un articol revoltator in care o profesoara din California, cu IQ presupun subdezvoltat, s-a revoltat impotriva lui….William Shakespeare si a predarii lui in scolile americane! E ca si cum l-ai scoate pe Eminescu din manualele romanilor! Ce tot atata Shakespeare, un scriitor vechi, depasit, greu de citit si mai ales greu de digerat de catre mintile lejere ale tinerilor mericani?! Niciun Shakespeare! De ce n-am studia noi astazi niscai scriitori afro-americani mari? (Care ar putea fi oare aia ce pot fi asezati macar la picioarele lui Shakespeare?!)
Bebelusii nu mai trebuiesc imbracati dupa sex, adica in albastru baieteii si in roz fetitele ca e discriminare! Domnisoarelor nu le mai spui astfel ci “doamne” ca e discriminare! Cuplurile de homosexuali isi pun verighete si mai mult, adopta copii, astfel incat la maturitate pe semne ca saracii de ei, au dificultati in a-si da deama de propria sexualitate.
Toate aceste nebunii “democratice” cu repetitie, demne de cauze mai bune, sunt lovituri de baros pe care civilizatia occidentala si le aplica singura la proparia-i temelie.
Adaugati la asta si indepartarea din ce in ce mai accentuata de religie si aveti melanjul ideal pentru ca in cateva decenii sandramaua democratiei sa crape.
Iar pericolul nu vine numai din interior ci si pe cale externa.
Suntem siderati de expansiunea ISIS, armata fundamentalist islamica ce face prapad pe unde pune piciorul si care, ca veni vorba, stiti cum procedeaza cu cei doar banuiti de relatii homosexuale? Ii arunca de pe blocuri…
La ea adera tot felul de indivizi din toata lumea, unii desperados satui de democratia vestica, altii imbecilizati in scolile islamice, unii doctori in stiinte… Mi se poate raspunde ca Occidentul nu s-a speriat inca indeajuns ca sa ia masuri pentru distrugerea organizatiei criminale si oricum, forta lui militara este coplesitoare. Eu nu spun ca nu poseda tehnologie devastatoare, dar puneti-o in balanta cu fanatismul ce se conduce dupa precepte clare, lipsite total de ambiguitati. Care credeti ca poate avea sorti de izbanda intr-un final?
Si-n tot acest timp cand Orientul Apropiat si nordul Africii (se pregateste Europa) ard, America, marele scut totusi al democratiei planetare iese in strada de bucurie ca homarii pot de acuma incolo sa spuna “Da” in fata ofiterului starii civile? Nu-i cam mult?
“Adaugati la asta si indepartarea din ce in ce mai accentuata de religie si aveti melanjul ideal pentru ca in cateva decenii sandramaua democratiei sa crape.”
[…]
“Suntem siderati de expansiunea ISIS, armata fundamentalist islamica ce face prapad pe unde pune piciorul”
Astea 2 se cam contrazic, ori e bine cu religie ori nu, eu as zice ca nu. Fanatismul religios e la fel de periculos ca si fanatismul corectitudinii politice.